luni, 29 martie 2010

Armament teribil in dotarea fortelor de reglare a viitorului natiunii: Invatamantul romanesc.

Despre unul dintre efectele tirului cu reforma cu repetitie dar si cu recul.

De fiecare data, in anii din urma, cand am vorbit tinerilor (studenti sau proaspat absolventi) despre principalele obstacole cu care se vor intampina dupa scoala si in incercarea de a-si gasi un prim job, am primit aceeasi reactie duala: on oftat lung dintr-o jumatate a salii si un zambet mic din cealalta (in cutele caruia se ascundea gandul "Relax, a vorbit deja tata..."). Daca pentru cei din urma nu am a comenta nimic... azi, pentru primii am urmat intotdeauna cu intrebarea "de ce oftati?" si la fel de intotdeauna am primit raspunsul "Am fost deja la interviuri dar degeaba, ca ei asteapta altceva de la noi, ne intreaba tot felul de lucruri despre care nici nu ne-a predat la scoala, de unde sa stim..."

Realitatea nu poate fi judecata drept trista fara a fi partinitori, asa ca o sa zic doar ca realitatea este, si ne pune fata in fata cu adevarul simplu ca scoala romaneasca echipeaza tinerii cu cateva cunostinte, de cele mai multe ori de natura "mestesugului tehnic" (din diverse specialitati, desigur) care s-ar putea dovedi utile pentru anul 2 sau 3 de lucru ca specialist intr-o firma in care tinarul s-a integrat si s-a specializat la locul de munca deja. Dar pentru asta trebuie sa ajunga in anul 2 sau 3 de munca, nu? Iar si mai inainte ar trebui sa inceapa anul 1... adica sa se angajeze. Despre cum sa supravietuiasca anului 1 ca angajat nu il invata nimicuta scoala. Despre cum sa isi gaseasca un prim job, eventual cat mai bun pentru viitorul traseu in cariera, iar nu il pregateste scoala mai de loc. Despre cum sa avanseze in cariera nici nu mai vorbim... Ei bine, toate astea pot fi si ele structurate ca niste "materii", ca niste subiecte de aprig interes pentru viitorul angajat, producator de valori si platitor de taxe din Romania. Daca s-au structurat pentru predare chimia, contabilitatea, rusa si termotehnica, va garantez ca n-a fost greu sa identificam structura unui "mestesug tehnic" si pentru a-ti gasi un job si a avansa in cariera.

De fiecare data, in anii din urma, cand am vorbit tinerilor despre existenta unor asemenea cursuri, le-au sclipit imediat ochii cu interes. Ei bine, nu si anul acesta. Anul acesta am asistat la prima victorie importanta, repurtata de fortele de (de)formare a viitorului natiunii, impotriva tineretul dornic sa invete, tratat drept inamic rau si slut. Anul acesta am vazut efectul tirului sustinut timp de 20 de ani cu temuta arma reforma-fara-directie-dar-cu-repetitie-si-cadenta-mare. In mainile artileristilor priceputi ai invatamantului romanesc, reforma continua si mereu fara "final fericit" iata ca a produs totusi ceva: un amplu recul. Reculul interesului tinerilor pentru orice aduce a scoala sau invatatura m-a impresionat foarte serios. In loc de interes pentru cursurile despre cum sa avansezi in cariera, am fost surprins sa primesc anul acesta de la tineri cererea expresa si insistenta de genul "Lasati cursurile, am facut la scoala destule degeaba, niste trucuri rapide ca sa le aplicam noi imediat si sa ne iasa repede chestia cu jobul, nu aveti?". Avem, desigur. Va asteptam cu drag sa le aflati. Dar, totusi, nu mai deranjeaza pe nimeni altcineva negarea de catre o intreaga generatie a cauzalitatii invatatura-stiinta-munca-rezultat-recompensa? Chiar pare tuturor in regula ca, in fata unei probleme, sa cautam mai intai si mai intai de toate shortcut-ul, cheat-ul, combinatia miraculoasa de trei taste care sa ne arunce instantaneu peste problema si cu doua levele mai sus?

Daca asta este starea tineretului pe care si-au dorit-o arhitectii invatamantului romanesc, le-a iesit. Nu a fost usor, imi dau seama acum, a fost nevoie de 26 de schimbari in 20 de ani si de o continua simulare abila a faptului ca nu au habar incotro isi abat tirul, pe cand ei de fapt aveau un plan clar, pe care acum il vad infaptuit. Acum se poate trece la materializarea strategiei "fata pescarului cea isteata" prin crearea de programe de instruire practica si direct aplicativa de tipul "Cum sa te angajezi, sa te faci sef si sa incasezi si primul comision, in numai 3 luni de la terminarea facultatii." Si scoala, si repede. Si invatatura, si trucuri. Dar parca in poveste fata era "nici calare, nici imbracata..." Suna sexy. In loc de cursurile prea putin sexy despre ce asteapta angajatorii de la tine sau de tehnici de avansare rapida in cariera, se pare ca o sa va asteptam curand la scoala de trucuri rapide. Pana atunci, sa ne vedem cu bine la www.businessmachine.ro

marți, 23 martie 2010

Firma "starter" - Cum sa nu pierzi primii tai 8.000 de euro in primul tau an de antreprenoriat?

O posibila reteta simpla a succesului unei firme la inceput de drum este:

succes in primul an = un concept bun + 10.000 de euro + 2 clienti

O companie la inceput de drum, un start-up sau - in limba boc-romana - o "firma starter" este pusa in primul an de functionare, in mod tipic, in fata a cinci teste majore:
- tentatia infidelidatii fata de conceptul initial,
- aproximarea gresita a fortei financiare,
- profilarea vaga a clientelei de pornire,
- alimentarea discontinua a pipeline-ului,
- "am un plan, desigur, e la mine in cap..."

In functie de abordare, fiecare dintre aceste "ispite" poate ascunde, in proportii egale, cheia succesului sau a esecului tinerei companii. Lumea antreprenoriatului opereaza dupa reguli aspre de selectie; intrucat nu este loc in ea pentru toti doritorii sau pentru fiecare nou venit, mai mult de 80% dintre antreprenori gresesc grav atunci cand abordeaza usurel si dupa ureche testele de mai sus; ei asigura, prin esecul lor, sccesul si prosperitatea celor putini care le iau in serios. Trist este ca cei care au gresit trag, apoi, concluzia ca antreprenoriatul e o idee proasta.

Statistica e clara
Dincolo de pareri savante si studii statistice, realitatea e simpla si de loc frumoasa: 82% dintre tinerii intreprinzatori nu apuca anul II de antreprenoriat, de cele mai multe ori pentru ca in primul an pierd mai mult de 8.000 de euro (din banii lor, ai familiei, ai bancii sau ai prietenilor) in 3 - 5 greseli elementare si perfect evitabile daca ar fi intrebat pe cineva inainte. Dar tocmai asta e hazul antreprenoriatului, nu? Sa sari in cap sperand ca e apa in bazin... sau poate ca am scapat ceva din vedere? Statisticile sunt clare: 82% dintre tinerii intreprinzatori scapa sigur ceva din vedere.

O alegere anume face diferenta
15 ani de consultanta in afaceri ne-au aratat ca intreprinzatorii aceia multi (82 din 100) care nu apuca anul II asigura de fapt perpetuarea masei de consumatori pe care ceilalti, cei putini, isi cladesc succesul lor in afaceri mai departe. Pe castigatori ii deosebeste de primii cel putin o alegere importanta: ei aleg sa faca in primul an o anume investitie, ieftina dar esentiala - cheltuiesc niste timp, ceva energie, sigur niste orgoliu si chiar si niste bani pentru a-si planifica primele 1.000 de zile de business, pentru a anticipa problemele cele mai probabile de pe traseu si pentru a-si asigura solutii posibile pentru atunci cand acestea vor aparea. Specialistii in "Start-up 101" vorbesc adeea despre cele 1.095 de ocazii de a gresi in primii 3 ani de antreprenoriat.

Cate o decizie esentiala pe zi, in fiecare zi, in primii ani in business...
Atitudinea celor multi (si pierzatori pana la urma) in fata acestor alegeri este de multe ori de tipul "Adica ce, eu sunt prost? Las' ca o sa ma descurc..." In principiu, cei putini care au succes sunt de fapt aceiasi (putini) care isi doresc in mod serios succesul in afaceri, nu doar sar in cap la "ce-o da Domnul...". Ei recunosc ca nu le stiu chiar pe toate si nici chiar de la inceput, ei investesc cateva zeci de ore, cateva sute de euro si cateva mii de neuroni pentru a evita sa piarda 8.000, 10.000 sau chiar mai mult, plus ranile orgoliului personal, in capcanele inceputului in afaceri.

Businessul este ca sexul
Afaceri se fac de vreo 7.000 de ani si capcanele inceputului in business sunt fix aceleasi, tot de atunci incoace. Ca si in cazul sexului, a vorbi despre antreprenoriat - si a incerca sa iti imaginezi ce e de facut si cum anume - fara sa il si faci in mod nemijlocit este in cel mai bun caz o chestie nostima. De fapt, si cel mai adesea, este o chestie foarte gresita care te va face nefericit si anume repede. Daca tot se fac afaceri de atata timp, precis exista dupa atata timp o gramada de oameni care au inteles cate ceva despre asta iar cativa dintre ei sunt chiar dispusi iar unii sunt si in stare sa iti explice si tie, tinere antreprenor, la ce dificultati sa te astepti in primii ani de business si cum e cel mai bine sa le eviti sau sa le depasesti.

Merita ca pentru asta sa faci un compromis la orgoliu, sa cheltuiesti la vremea potrivita niste timp, niste energie si niste bani? Merita asta ca sa nu ingrosi si tu randurile consumatorilor? Numai tu stii raspunsul, tinere viitor antreprenor.