Cand o fi sa ma retrag, cam asa ar fi un ultim comentariu in calitate de consultant de business. Dupa un comentariu ca asta, as putea sa ma las de consultat si sa ma fac filosof.
Tarisoara noastra a fost binecuvantata de Dumnezeu cu femei multe si frumoase toate. Ne stie o lume intreaga pentru asta. Ei bine, eu as da vina pe ele pentru apatia fata de munca, pentru putinatatea rezultatelor, pentru atitudinea placida si non-combativa a romanului in fata sirului nesfarsit de neimpliniri din jurul sau.
Daca ne uitam la nemti si la vai mama lor cum poa' sa arate fiica tipica a poporului german, multa, patrata, blonda, stearsa, ni se cam face mila de ei. Nu ne mai miram ca munceste Fritz ca apucatul ca sa realizeze cat mai multe si mai perfecte rezultate, ca sa iasa in evidenta fata de ceilalti barbati din jurul sau, doar-doar o avea o sansa sa-l remarce una din atat de putinele nemtoaice frumusele. Competitie stransa la ei. Englezul, la randul lui, trage tare sa iasa in fata, ca la ei pe insula competitia e cu atat mai aspra cu cat mai rarisime englezoaicele pe care macar ei sa le poata considera frumoase. La americani, geme tara aia mare si intinsele lor plaiuri ale vanatoarei sub apasarea tonelor de pulpoaie revarsate din pantalonii scurti mult prea scurti sau din rochii ca sacu' terminate cu adidasi. Specialistii vorbesc de "efectul de peanut butter"... Iar Johnny, saracul, se imbarbateaza serios in fiecare dimineata ca sa plece plin de tonus la "kick-some-ass"-ul sau zilnic, sa dea max de performanta in tot ce face, ca sa castige (poate) competitia acerba cu milioanele de alti americani care se bat pentru mult prea putinele femei frumoase de pe acolo. De japonezi ce sa mai zic, se apropie de perfectiune in dedicatia pentru munca si pentru rezultate, tot la fel cum femeile lor se apropie tangent de extrema urateniei.
Pe cand la noi... eee... alta viata. Traim intr-un taram daruit cu belsug de farmec etern, iar noi, barbatii acestui taram, luam viata domol si cu demnitate. Fara graba sau presiune. La cate femei frumoase roiesc imprejurul nostru, fiecare prapadit apuca macar una. La ce bun sa muncim in plus? La ce bun sa dam performanta?
Cu femeile ne-am dumirit. Acum, la capatul celalalt al... realitatii, gasim barbatul. Barbatul din Romania este stapan pe un taram de basm si, chiar si mai mult, este foarte constient de cat e chiar el insusi de binecuvantat: s-a nascut frumos, destept si norocos. Cine mai e ca el?
Hai sa luam bulgarul. Bulgarul, saracul, cand se trezeste dimineata, se uita in oglinda, isi da o palma peste frunte si zice: "Bai, fir-ar sa fie, daca eram si eu roman, ce bine era... dar sunt bulgar, nu sunt nici frumos, nici destept, nici norocos..." Si, cu necaz, se duce apoi la treaba. Nu are cum zambi frumos cat chiuleste, nu il duce mintea la o jmekerie mica, ghinionul pe el cat capra, asa ca munceste, fiindca nu are alta cale. Munceste bine.
Pe care il mai vreti? Neamtul? Neamtul stie si el ca nu i-a iesit schema aia cu rasa frumoasa, gandeste disciplinat in patratica lui, noroc are doar cand ordona Frau Merkel sa aiba, asa ca munceste fiindca nu are alta cale. Munceste bine si el.
Exemplele ar putea continua dar fara rost, ca ceea ce ne intereseaza e ai nostri care este, nu ai lor. Si dintre toti ai nostri, ne intereseaza cei mai buni: managerii nostri. Bravii nostri manageri, cei mai frumosi, destepti si norocosi dintre pamanteni... La ei are de gand sa se prezinte consultantul de business cu ceva propunere, acolo... Nu stie ce il asteapta, saracu'. Cu ce inima sa se prezinte prapaditul de consultant in fata frumosului si desteptului si norocosului manager romanesc, sa-i propuna aceluia sa-l ajute sa dreaga cateva din cele doojdoo de imperfectiuni din firma, care se vad de pe Luna odata cu zidul chinezesc si din cauza carora firma produce jumate banii de care ar fi in stare, bani care ar intra altfel fain-frumos in buzunare si la manager, si la patron, si la amploaiati si la consultant...? Cu ce tupeu ar putea consultantul sa spuna, cu sanse de succes, managerului romanesc ca exista vreun aspect al firmei care s-ar putea perfectiona? "Undeeee? In firma condusa de mineeee?" Adica, mai consultantule, poti tu sa stii ceva ce nu stie managerul? Adica el e prost? Si vrei sa te si plateasca ca sa-i arati ca e prost? Ia, dispari! Sau, si mai bine, nici sa nu apari. Ca treaba mergea minunat, domol si cu demnitate, pana sa apari tu.
Si-uite de-aia sunt ai nostri superiori bulgarilor, nemtilor, americanilor, samd, ca aceia trebuie sa tot munceasca, si sa-si tocmeasca ca fraierii consultanti mereu, in timp ce la noi femeile curge si treaba merge, pur si simplu, frateee... Domol si cu demnitate.
Pentru toti ceilalti manageri, care nu va regasiti in- si printre randurile de mai sus, exista vesti bune: www.businessmachine.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu